CAPITOLUL 25
ORICE
VINDECARE ESTE DE LA DUMNEZEU?
Walter Hollenweger
a fost deschizătorul de drum hotărâtor pentru mişcarea penticostală şi
carismatică. Cartea sa "Creştinătatea entuziastă" a contribuit în mod
vădit la recunoaşterea acestor curente ca fiind total bisericeşti. El nici nu
mai ascunde sub aparenţe false această conturată stare de lucruri privind
înrudirea spirituală dintre vindecătorii spiritişti şi evangheliştii care
vindecă. În referatul său despre vindecare, la conferinţa de cercetare a
mişcării penticostale şi carismatice profesorul Hollenweger declară foarte
deschis: "Orice vindecare vine de la Dumnezeu". Hollenweger a
accentuat că el nu a vrut să facă nici o deosebire de bază între darul
vindecării de la "vindecătorii din lumea a treia şi cel al darului de
vindecare creştinesc. Hotărâtor ar fi contextul în care este practicat
darul".
Şi într-un
alt domeniu se arată această înrudire spirituală. Se obişnuieşte în adunările
de vindecare cu John Wimber, Wolfram Hopfermann sau alţii, să se pună mâinile
pe locurile bolnave atât cât atingerea este posibilă. În Biblie nu se găseşte
nici un model şi nici chiar în slujba ucenicilor lui Isus, respectiv la
apostolii Săi. Totuşi unul dintre primii, dacă nu chiar primul, care a indicat
ca pacienţilor să li se pună mâinile pe locul bolnav şi prin contemplarea
prietenoasă a bolnavului să i se transmită puterea de viaţă, a fost Frenz
Mesmer. El este însă şi întemeietorul aşa numitului "magnetism
animalic" şi deschizătorul de drum al spiritismului.
O
gândire magică cere întotdeauna un punct de atingere în special în contact
direct cu locul bolnav. Prin acest contact vizibil se aşteaptă o acţiune sau o
pătrundere ca un curent al puterii vindecătoare. Nu este vorba de o umblare
prin credinţă ci prin vedere şi pipăire.
Kenneth
Hagin, conducătorul care vindeca prin minuni, al mişcării populare "Faith
Movement" din America, mişcare care creşte mereu, spune într-un mod foarte
deschis: "Eu pun mâinile la îndrumarea Capului Bisericii, Isus Cristos şi
în ascultare faţa de legea atingerii şi transmiterii. Contactul mâinilor mele transmite
puterea de vindecare a lui Dumnezeu. Ea este aici... Ea vă va vindeca pe toţi dacă
o veţi îmbina cu credinţa".
Tot aşa
o formulează şi John Wimber, respectiv soţia sa Carol: "Noi nu
recunoscusem că ceea ce Dumnezeu dă cuiva pentru el personal prin punerea
mâinilor, poate fi transmis şi altora".
Aici
mijlocitorul este şi un mijlocitor magic, chiar dacă nu prea adesea, spre
liniştirea sufletelor credule, ei spun că nu pot vindeca ei ci numai singur
Isus. Acest lucru nu schimbă nimic, deoarece de fapt acesta este
"medium-ul" unui duh înşelător care vindecă prin el şi care are
nevoie de acea atingere.
Învăţătura
lui Kenneth Hagin este deosebit de rea deoarece ea susţine că Isus nu a murit
numai fizic ci şi spiritual. După răstignirea Sa, El s-ar fi prăbuşit fără
putere în iad şi că acolo timp de trei zile şi trei nopţi a fost chinuit de
diavolul şi probabil aşa a făcut mântuirea noastră. Această afirmaţie a condus
chiar la dezbinări considerabile şi controverse puternice în rândul mişcării carismatice
din ultimii ani.