CAPITOLUL 12
INFILTRARE
CRESCÂNDĂ
Rădăcina
influenţei întunerecului se extinde din nefericire prin păcate grele.
Ocultismul, drogurile, depravarea sexuală, permit un tot mai mare atac asupra
persoanei în cauză. Valuri de acest fel au izbit din nenorocire generaţia
noastră. Prin aceasta s-a făcut posibil tot mai mult ca să se exercite o putere
seducătoare care influenţează în mod direct. Ea acţionează şi asupra stării
nervilor victimei sale. După unele fericite experienţe însoţite de viziuni
frumoase sau audiţii, urmează destul de des o prăbuşire de nervi sau o
dezechilibrare spirituală. Pe de altă parte se poate observa cum duhul de extaz
sfârşeşte în carne (fire). După unele faze euforice şi supraspirituale care
sunt însoţite de aparente inspiraţii şi vedenii evlavioase, urmează adeseori
adultere sau devieri mai rele ale firii evlavioase.
În
legătură cu aceasta se aminteşte de o scrisoare a lui Yung Stilling, care din
cauza actualităţii ei trebuie să fie amintită aici, cu toate că ea este veche
de aproape 200 de ani. Ea scria despre conducătorul celor care pe vremea aceea
erau "inspiraţi" şi anume despre predicatorul Rock următoarele:
"Eu am citit scrisorile lui Rock şi sunt convins din toată inima că el a
crezut acest lucru în mod loial şi cinstit. Însă dragă frate, Duhul Sfânt nu se
foloseşte de leşinuri, convulsii şi de pierdere de conştiinţă atunci când el
vrea să lase să se vestească mărturii oamenilor. Eu am cunoscut multe persoane,
femei şi bărbaţi care au primit astfel de convulsii şi apoi au intrat într-o
stare când au rostit cele mai minunate şi mai sfinte adevăruri biblice, ba
chiar au şi prezis lucruri viitoare care s-au şi împlinit în mod exact, însă
treptat lucrurile s-au sfârşit în mod jalnic şi adeseori în mod ruşinos şi
atunci s-a dovedit că a fost un duh înşelător care s-a transformat într-un
înger de lumină".
În tot
cazul, duhul străin poate fi în stare să folosească creierul câştigat ca un
instrument, şi să audă vorbind vocile victimelor lor, ca să aibă vedenii etc.
Acest lucru ia proporţii într-uri mod uluitor şi în literatura creştină.
Viziuni, descoperiri cereşti, apariţii de îngeri şi a lui Isus şi lucruri
asemănătoare se ivesc tot mai frecvent. Acţiunea liberă a lui Dumnezeu, nu
trebuie însă restrânsă. Este sigur că El poate ca în cazuri speciale să cheme
în mod perceptibil, însă astfel de evenimente constituie numai o excepţie şi nu
regula.
Izvorul
ocult este însă uneori prea evident. Doreen Irvine, pe vremuri regina vrăjitoarelor
negre, s-a întors la Dumnezeu şi experimentează botezul cu Duhul Sfânt şi
vorbirea în limbi. Mike Warnke, mai înainte agent şi preot al lui Satan, se
întoarce la Dumnezeu şi experimentează de asemenea botezul sau cu Duhul Sfânt.
Merlin Carothers, care avea relaţii în cercuri spiritiste, mai târziu are
viziuni cum Isus îngenunchează înaintea lui şi este cârmuit în mod continuu
spre arătări şi voci. Susom Atkins, fosta mireasă a lui Charles Manson, care
altădată era încurcată în cele mai rele păcate oculte, se întoarce la Dumnezeu
şi Isus iese înaintea ei în cea mai luminoasă aparenţă.
Dan
Basham pe care l-am amintit deja, scrie în cartea sa "Izbăveşte-ne de cel
rău", cum el fiind încă elev la şcoala biblică, şi pe când vorbea în
limbi, frecventa fără să bănuiască şedinţele spiritiste. Practicile amintite de
el mai sus pentru primirea botezului cu Duhul Sfânt, amintesc corespunzător,
mai degrabă de spiritismul camuflat sub o formă evlavioasă sau pe acela al Erei
Noi în ceea ce priveşte învăţăturile Bibliei.
Este
timpul ca şi credincioşii să recunoască în sfârşit, ce fel de ilegitimitate se
întâmplă de fapt aici şi pentru ce carismaticii au astfel de
"rezultate" sub entuziasmul maniei otrăvitoare, pentru ce oamenii cu
un trecut de drogaţi sau de ocultism se regăsesc atât de repede în cercurile carismatice,
pentru ce aceste curente în ţările din lumea a treia şi înainte de toate în
citadela spiritismului, America de Sud, prezintă o astfel de creştere
fenomenală.
Chiar
epistola către corinteni, care a fost scrisă din cauza lipsei de creştere a
adunării, arată foarte lămurit ilegitimitatea amestecului. Cele două izvoare sunt
desfrâul adică curvia şi închinarea la idoli. Astfel apostolul Pavel îi
avertizează pe aceşti credincioşi pentru că ei erau încurcaţi în acestea şi
pentru ca să se depărteze de destrăbălare şi de închinarea la idoli (1 Corinteni
6:18; 10:14).
Din
cauza acestui amestec, corintenii puneau un accent special asupra vorbirii în
limbi. Apostolul Pavel respinge totuşi acest lucru în expunerea sa din 1 Corinteni
14 în mod sistematic. Astăzi noi avem un val de pornografie şi ocultism şi
corespunzător acestui lucru astăzi au revenit stările "corintene".
Această
foarte înaltă formă a amestecului împotrivitor faţă de Dumnezeu, se găseşte în
1 Corinteni 5:5. Carnea (firea veche) acestor credincioşi este în ghearele lui
Satan, şi totuşi Duhul prin pocăinţă este proprietatea Domnului. Dintr-un
anumit punct de vedere, epistola aceasta este epistola standard a amestecului,
care în mod alegoric este amintită sub formă de aluat care va dospi totul (1 Corinteni
5:6).
Astfel
ca nu putem decât să fim de acord cu editorul "The Trumpet Sounds for
Britain" David E. Gardner când el constata:
"Eu
am ajuns la concluzia că şi un alt duh trebuie să fie la lucru în mişcarea
carismatică, duh care în concluzie nu este Duhul lui Isus, chiar şi când Duhul Sfânt
colaborează acolo".
Evenimentul
pătrunzător pentru acest duh fals (rătăcit) este în mod frecvent, experienţa
vorbirii în limbi, care este comparată cu darul biblic, dar care din nefericire
pare să fie o imitaţie a ispititorului. Foarte mult îi revine acestui eveniment
funcţiunea de treaptă ca să condiţioneze pe cei credincioşi pentru inspiraţii
din lumea iraţională şi prin această lipsă a controlului de sine, care este
legal de vorbirea în limbi şi care este în mod uluitor de natural, admisă de
reprezentanţii acestor curente. Astfel lămureşte Wolfram Kopfermann într-un
curs pentru vindecarea prin puterea duhului: "Darurile transraţionale nu
sunt întipărite de către voinţă şi raţiune. Glossolalia este totodată şi un dar
care creşte. Treapta este trecerea de la o încăpere la alta. Prin aceasta păşim
într-o ţară unde trebuie sa părăsim terenul controlului propriu al gândurilor
noastre. Din această cauză acest dar este atât de important pentru marea
majoritate a creştinilor. Dacă au trecut peste acest prag atunci ei pot mai
uşor să se roage şi pentru alte daruri de acelaşi tip, transraţional. De aceea este
just ca aceste daruri în mişcarea carismatică să fie atât de apreciate".
Starea
de necunoştinţă a multora din ziua de astăzi este destul de tristă, şi o
cunoaştere a ilegitimităţii unui posibil amestec ca şi al fenomenului
pasivităţii, ar putea descoperi unele legături şi să dea o înţelegere oarecare
pentru a împiedica seducerea.