Boli evitabile < 15. Sunteţi tot atât de bătrân ca şi arterele dvs.


15. Sunteţi tot atât de bătrân ca şi arterele dvs.

În alergarea zilnică printre furcile caudine ale multor ucigaşi, ştiinţa medicală oferă un ajutor deosebit alergătorului. El poate să treacă în siguranţă pe lânga domnul Diabet, orbindu-l cu câ­teva seringi de insulină. Adesea, domnul Cancer poate fi înlă­turat prin talentul unui chirurg. Chiar şi doamna Pneumonie poate acum să fie răpusă împuşcând-o cu penicilină. Dar, dea­lungul acestui drum întâlnim pe doamna Arterioscleroză care sfidează cu succes armele medicale şi mânuieşte un pumnal tot mai mare pe an ce trece. într-adevăr, statistici recente arată că această rebelă răpune singură 54% din toţi alergătorii pe sub furcile caudine. (P.B. Roen, "Atherosclerosis", General Practi­ce, January 1959, p. 11).

Oricine poate să înţeleagă câte artere bolnave sunt cauza unor aşa de multe decese, atunci când cunoaşte că arterele bolnave stau la baza şocurilor de apoplexie, ale atacurilor coronariene, ale anghinelor pectorale, ale gangrenelor şi ulcerelor, ale unor boli de rinichi, precum şi ale altor stări fatale. Arterele produc tulburări pe o scară foarte întinsă din cauză că ele devin mai in­guste, sclerozate şi deci sângele circulă mai greu prin ele. >j'esu­turile vii necesită în permanentă alimentare cu sânge proaspăt. Dacă această alimentare este întreruptă sau împiedecată, se ajunge curând la consecinţe groaznice şi chiar la moarte. Dacă arterele organelor vitale ale corpului ar putea fi păstrate nescle­rozate, jumătate din oamenii care mor ar mai fi putut trăi încă.

Este adevărat, omul este tot atât de bătrân ca şi arterele sale. Pe drept cuvânt, arterioscleroza a fost denumită "boala fiecăru­ia".

Ce putem face pentru a înlătura pe cel mai sălbatic ucigaş al omului`? Literatura medicală abundă în studii care arată impor­tanţa reducerii unei substanţe grase numită colesterol. Tumori­le de colesterol se formează pe pereţii vaselor sanguine şi îm­piedecă elasticitatea arterelor. Aceste tumori se numesc ateroa­me, de unde şi termenul de ateroscleroză pentru tipul cel mai grav de arterioscleroză.

S-a pus mare accent pe reducerea colesterolului din sânge, deoarece pare să fie o strânsă legătură între cantităţile mari de colesterol şi ateroscleroză. Multe studii ştiinţifice recente arată că agenţii cei mai importanţi care mărese acest periculos cole­sterol în sânge, sunt:

1) Consumul de grăsimi animale;

2) Supragreutatea;

3) Fumatul

4) Emoţiile şi încordarea (stressul).

În ultimii ani ştiinţa medicală a fost pusă în faţa faptului că o cauză importantă a arteriosclerozei este alimentaţia cu grăsimi animale. Aceste grăsimi formează tumori subţiri şi uleioase de colesterol în interiorul pereţilor arterelor împiedecând circula­ţia sângelui. în ultimul dcccniu, revistele, radioul şi televiziunea difuzează bunele sfaturi că noi putem reduce ravagiile celui mai mare ucigaş prin întreruperea raţiei alimentare cu grăsimi ani­male. Pe cât suntem de fericiţi că ştiinţa a ajuns la acest rezultat, pe atât suntem de uimiţi descoperind că cercetările noastre ultra­moderne sunt cu 3500 de ani în urma Cărţii Cărţilor (Biblia): "Domnul a vorbit lui Moise şi a zis, vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le "Sa nu mâncaţi nici un fel de grăsime de bou, de miel sau de capră. Grăsimea unui dobitoc mort sau sfâşiat de vreo fiară va putea fi întrebuinţată la orice altceva, numai să n-o mâncaţi" (Levitic 7:22-24).

Domnul a accentuat repetat pericolul înspăimântător al arte­râosclerozei. Povaţa sa preventivă este de a nu mânca grăsime animală (Levitic 3:17).

Supragreutatea este un alt factor important în formarea de­punerilor de colesterol în interiorul arterelor.

Corelaţia între supragreutate şi creşterea procentuală a ratei de decese la persoane între 45 şi 50 ani


Supragreutatea

 în pfunzi în procente

(1 pfd = 453 g)


Rata deceselor
10
8
20
18
30
28
40
45
50
56
60
67
70
81
90
116


Supragreutate înseamnă grăsime pe care obezul o are mereu din belşug. într-un manual modern de medicină citim: "Nu este o doctrină nouă că gurmanzii au o predispoziţie la îmbolnăvire şi o rată mare a mortalităţii ca urmare a îmbolnăvirii vaselor sanguine. Cercetări recente au confirmat părerea tradiţională. S-a dovedit statistic că obezii au o frecvenţă mai mare la hiper­tensiune arterială şi că depunerile aterosclerotice se dezvoltă mai devreme şi mai abundent la supraalimentaţi” (Russell L. Cecil, and Robert F. Loeb, A Textbook of Medicine - Philadel­phia, W.B. Saunders Co., 1959 p. 645.)

Cu secole mai înainte, inspirat, apostolul Pavel a scris lui Tit care era predicator în Creta: "Unul dintre ei, chiar prooroc al lor a zis: cretanii sunt..... nişte pântece leneşe. Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru ca să fie sănătoşi în credinţă” (Tit. 1:12-13).

Biblia are încă multe alte referinţe directe şi indirecte care avertizează împotriva necumpătării în mâncare. Ascultarea de avertismente va da putere de muncă, aspect plăcut, formarea caracterului, fericirea şi longevitatea.

Fumatul măreşte de asemenea concentraţia colesterolului în sânge. Acest fapt este explicat clar într-un studiu asupra 187.000 oameni pe o perioadă de 44 luni. S-a constatat că o treime din decesele coronariene au fost atribuite fumatului (nicotinei) (E.C. Hammond and Daniel Horn "Smoking and Death Ra­tes", Journal of the American Medical Association, Martie 15, 1958, p. 1304). Statisticile U.S.A. din anul 1957 arată că arte­rioscleroza inimii a ucis 452 507 oameni şi se presupune că fu­matul singur era răspunzător pentru circa 150.000 din aceste de­cese ("Vital Statistics", National Summaries, 24 april 1959, p. 130).

Poate fumatul să mărească colesterolul în sânge? Cercetători din Philadelphia au arătat recent că nicotina este răspunzătoare de formarea următoarelor substanţe în singe: adrenalina, acizii graşi liberi şi colesterolul. Ei raportează că atât fumatul cât şi în­cordarea psihică produc adrenalină, iar adrenalina implică mai departe depozitarea de grăsimi -colesterolul, ucigaşul lent dar sigur al organismului (Medical News, 2 iunie 1961 p. 1).

Deoarece fumatul şi încordarea psihică pot să producă adre­nalină care la rândul său produce colesterolul, putem acum să întelegem şi modul prin care fumatul şi încordarea psihică ră­pun fiinţele omeneşti.

Acum, încă un cuvânt despre încordarea psihică. Cu toate că ştiinţa medicală cunoaşte acum otrăvurile pe care încordarea le transmite organismului şi cunoaşte efectele produse de acestea, totuşi ea nu poate oferi decât un mic ajutor pentru prevenirea tulburărilor pe care le aduce încordarea şi frica.

Oartenii politici afirmau cu îndrăzneală în anul 1941 că ei ar putea să elimine marele duşman al omului -frica. Fostul preşe­dinte Franklin D. Roosevelt s-a întâlnit cu marii conducători ai popoarelor şi a întrodus în "Carta Atlantică" cele patru liber­tăţi. Această Cartă promitea marea cu sarea. Ea se numără printre cele mai mari doctrine din toate timpurile, din cauză că promitea tuturor naţiunilor cele 4 libertăţi fundamentale, una din acestea fiind eliberarea de frică.

Patru ani după această promisiune, prima bombă atomică a omorât mii de oameni şi a supus alte zeci de mii la suferinţe gro­aznice şi la moarte lentă. Omenirea a fost cuprinsă de o frică nemăsurată cum nu a mai apucat niciodată până acum, deoare­ce femeile, copiii şi oamenii în vârstă au devenit tot atât de vul­nerabili ca şi soldaţii din prima linie a frontului. Istoriograful H.G. Wells, oglindind frica din acea zi, spune: "Lumea este la capătul puterilor sale. Sfârşitul oricărei forme de viaţă este aproape” (Harold Gretzinger, "No Time to Waste", Christian Life, februarie 1949).

În anii următori au fost fabricate bombe cu mult mai puterni­ce. încordarea şi bolile din cauza fricii au crescut. O autoritate competentă a spus că există o şansă din cinci, ca omenirea să scape în acest secol fără un mare prăpăd.

Luând cuvântul la Naţiunile Unite, preşedintele John F. Ken­nedy a spus la 26 septembrie 1961: "Fiecare bărbat, femeie şi copil trăieşte sub sabia nucleară a lui Damocles. Această sabie atârnă de o aţă foarte subţire capabilă să fie tăiată în orice mo­ment prân un accident, un calcul greşit sau o nebunie."

O singură Cartă oferă eliberarea de frică şi încordare în acest secol atomic. O singură Cartă poate să facă aceasta cu toată cer­titudinea, fiindcă ea şi-a dovedit valoarea faţă de milioane de înrobiţi de frică în toate timpurile. Cartea Cărtilor (Biblia) abundă în asigurări care au reconfortat şi au ajutat bărbaţi şi fe­mei în toate căile vieţii:

"Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. EL te va acoperi cu penele Lui şi te va ascunde sub aripile Lui... Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă în întune­ric, nici de molima care bântuie ziua în amiaza mare... O mie să cadă alături de tine şi zecemii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia” (Psalm 91: 3-7).

Batjocoritorii vor riposta: "Nu ştii că bombele atomice sunt atât de puternice încât una din ele a suflat de pe faţa pământului (a mării) o mică insulă în Pacific?" Poate eă Domnul ne face cu­noscută această zi atomică prin scriitorul inspirat al Psalmului 46: "Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor ca­re nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne temem chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii..., chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării şi s-ar ridica până acolo de să se cutremure munţii” (Psalm 46:1-3). "Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeu, Eu stăpânesc pe pămint, Domnul oştirilor este cu noi. Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpa­re pentru noi” (Ps. 46: 14-11).

Astăzi, perspectiva omenirii este mai întunecată decât în ori­ce timp anterior al istoriei. Cu toate acestea pentru creştinul credincios, perspectiva sumbră este numai o indicaţie a reveni­rii iminente şi glorioase a lui Isus Cristos. Credinciosul nu are nevoie să fie cuprins de frică. Cu cât timpurile devin mai grele, cu atât mai multe motive are creştinul adevărat să se uite în sus, căci eliberarea lui este aproape.



Persoane interesate