Boli evitabile > 13. "Iubire sau moarte"


13. "Iubire sau moarte"

Într-un capitol anterior m-am referit la cartea Dr. English, în care enumeră următoarele emoţii producătoare de boli: gelo­zie, invidie, egocentrism, ambiţie, furie, înşelăciune, resenti­mente şi ură. Acum 1900 de ani, apostolul Pavel ne avertiza îm­potriva acestor emoţii şi ne dădea şi antidotul - iubirea. Este o coincidenţă, dar Dr. English enumeră aceste emoţii în oare­care măsură în aceeaşi ordine ca şi apostolul Pavel cu secole mai înainte:

Dr. English

gelozie şi invidie

Ap. Pavel (1 Corinteni 13:4-5)

"dragostea nu pizmuieşte (nu invidiază)"

Dr. English

egocentrism

"dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie"

Dr. English

ambiţie

Ap. Pavel (1 Corinteni 13:4-5)

"dragostea nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său"

Dr. English

ânşelăciune, furie, resentiment, ură

Ap. Pavel (1 Corinteni 13:4-5)

"dragostea nu se mânie, nu se gândeşte la rău" (nu este provocatoare).

Dragostea este unul şi singurul antidot care poate să salveze pe om şi să-l scutească de multe boli pricinuite de emoţiile naturii sale păcătoase. Psihiatrul Smiley Blanton accentuiază acest fapt în titlul uneia din cărţile sale "Iubire sau moarte". Fără iubire - acea solicitudine şi profundă consideraţie pentru alţii - omul probabil va pieri de o diversitate de boli ale minţii şi trupului.

Un binecunoscut psihiatru de valoare internaţională, Alfred Adler, scrie: "Sarcina cea mai importantă impusă de religie a fost întotdeauna ,Iubeşte pe aproapele tău..... Este vorba de un individ care nu se interesează de semenul său când acesta se află în mari dificultăti, şi care aduce cele mai mari ocări altora. De aici izvorăse de fapt toate greşelile omeneşti." Dr. Adler îşi bazează aceste concluzii cuprinzătoare pe o analiză atentă asu­pra a mii de pacienţi. El a remarcat că o lipsă de iubire a fost observată în "toate căderile omeneşti" (What Life Should Mean to You, Boston, Little, Brown and Co., 1931, pag. 258).

Această linie este în concordanţă cu învăătura biblică. Iubirea a fost piatra unghiulară a Vechiului Testament.

Isus nu a lepădat acea piatră ci a pus-o la temelia Noului Tes­tament când spune: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta. din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău. Aceasta este cca mai mare şi prima poruncă. Şi a doua asemenea ei este să iubeşti pc aproapele tău ca pe tine însuţi. în aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii" (Matei 22:37-40).

Atunci când am citat Biblia şi pe Dr. Adler pacienţilor care sufereau fizic şi moral în urma lipsei de dragoste, unii dintre ei au răspuns că este foarte greu să schimbi unele sentimente - să schimbi ura în dragoste. Aceasta este adevărat. Psihologii ad­mit acest punct de vedere pretinzând că voinţa nu are controlul complet asupra emoţiilor. Dar aceiaşi psihologi afirmă că voin­ţa are un bun control asupra acţiunilor noastre. Prin urmare voinţa noastră are în mare măsură puterea să decidă ceea ce trebuie să facem sau să nu facem. Acest lucru este important deoarece având putere asupra acţiunilor noastre, vom putea schimba şi simţămintele noastre. Isus a spus: "Iubeşte pe duş­manii tăi, binecuvintează pe cei ce te blestemă, fă bine celor ce te urăsc” (Matei 5:44). Fă puţin bine duşmanului tău şi vei fi surprins să afli că va fi mult mai uşor să-l iubeşti. Aceasta este metoda sănătoasă, bibfică şi psihologică de a schimba simţămin­tele noastre. Ea va face tot atât de multe minuni câte au fost făcute de lampa lui Aladdin.

"Fă bine celor ce te urăsc!" Imposibil? Nicidecum dacă ur­mezi unele îndrumări simple. Primul pas în realizarea imposibi­lului se poate obţine chiar în bucătărie. Aţi făcut-o de multe ori şi o puteţi face din nou. Al doilea pas! Preparaţi o plăcintă cu mere. Sigur că va fi mai delicioasă decât cea de cofetărie. Sau pregătiţi un tort cu nuci. De fapt nu are importanţă cu ce aţi garnisit prăjitura deoarece nu o duceţi la expoziţie. Aţi făcut plăcinta? Până aci toate bune. Acum aruncaţi o privire severă asupra picioarelor dvs., aşa cum n-aţi făcut niciodată şi porun­ciţi-le în mod autoritar: "Picioarelor, mă veţi duce împreună cu plăcinta la d-na Cucu. Da, ştiu că nu aţi fost acolo de peste un an, dar azi veţi merge." "Haide să mergem!"

În timp ce începeţi aventura vă veţi simţi curios de schimba­tă, vă veţi simţi mai caldă de parcă vă furnică ceva prin picioare. Veţi simţi că se petrece ceva minunat şi în pieptul dvs. Veţi avea aceiaşi senzaţie pe care aţi avut-o de multe ori privind un ghiocel răsărind de sub ghiaţă sub soarele primăverii.

Traversaţi calea ferată, coborâţi pe strada Depoului şi înce­peţi să înţelegeţi ceva mai bine acum atitudinea doamnei Cucu. în acest timp trece un tren greu de marfă zguduind casele şi tro­tuarele şi împrăştiind o funingine neagră, iar mănuşile dvs. albe imaculate sunt puţin înnegrite. în acelaş timp, copii murda­ri şi neastâmpăraţi aruncă cioburi după dvs., ţipă şi înjură. Acum, în sinea dvs. vă ziCeţi: "dacă ar trebui să trăiesc aici, aş fi şi eu tot aşa de uşor iritabilă. "

ân timp ce urcaţi scările, nu puteţi să vă reţineţi zâmbetul la marele rol pe care îl jucaţi. Bateţi la uşă, doamna Cucu vă în­timpină surprinsă, o salutaţi cu un zâmbet drăgălaş şi îi adresaţi câteva cuvinte binevoitoare. Vă întreţineţi îndelung în sufrage­rie şi încheiaţi vizita cu promisiunea la o contravizită. La des­părţire, o strângere de mâini, o îmbrăţişare înflăcărată şi spon­tană vă surprinde pe amândouă.

Simţiţi acum că un miracol divin s-a petrecut în interiorul dvs. din cauză că dragostea lui Dumnezeu străbate întreaga dvs. fiinţă. Imposibilul s-a produs! Pe drumul spre casă vă sim­ţiţi ca şi când aţi zbura, aşa cum o făceaţi când eraţi o fetiţă fără grijuri. Fiinţa dvs. este cuprinsă de o bună dispoziţie care vă lipsea de mulţi ani. Vă simţiţi aşa de bine încât vă decideţi să nu mai treceţi pe la doctor şi să nu mai luaţi acele "tablete" pentru nervii dvs. zdruncinaţi; de acum înainte nu se vor mai zdrunci­na. Niciodată în viaţă nu v-aţi simţit aşa de bine, chiar şi dure­rea de spate a dispărut.

.,Iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi hinc celor ce vă urăsc." Acesta poate să fie un tonic foarte amar de înghiţit, dar când va ajunge la inimă, el va fi surprinzător de fortificant şi antrenant. Daca poţi să iubeşti, nu trebuie să mori. Facând binele, poţi să schimbi ura în dragoste.

Ascultând indemnul Domnului de a iubi pe alţii, chiar pe cei antipatii, veţi scăpa de o sumedenie de boli serioase şi istovi­toare. Omenirea poate nutri bune speranţe numai dacă va dom­ni o astfel de iubire între indivizi, între rase şi între naţiuni.



Persoane interesate