Concluzie
Aflaţi vă
rog, că (1) bisericile americane şi organizaţiile parabisericeşti au intrat în afaceri.
Exportăm. Voi sunteţi importatorii. (2) Aceste două instituţii americane vă vor
americaniza. (3) Când noi venim la voi nu ştim nimic despre adevărata viaţă a
bisericii. (4) Vom călca în picioare cultura voastră. (5) Dacă vreodată veţi
aştepta să vedeţi o biserică indigenă, organică în ţara voastră... să nu o
aşteptaţi de la o organizaţie parabisericească! Nu vă vom da aşa ceva. Nu putem. Niciodată nu am văzut aşa
ceva!
Produsul exportat de către biserica
instituţionalizată şi de către organizaţiile parabisericeşti nu este altceva
decât expresia creştinismului american din zilele noastre. Când sunt combinate,
aceste două forţe devin o maşinărie gigantică.
Bordurile de misiune denominaţionale
şi misionarii lor
Brodurile de misiune independente
şi misionarii lor
Evanghelistul ce călătoreşte
şi oamenii lui
Biserica tradiţională
şi cumplitul ei servici bisericesc
Organizaţiile parabisericeşti
cu zecile de mii de membri.
Toţi lucrând
cu febrilitate ca să americanizeze credinţa creştină... din lumea
întreagă... incluzindu-vă şi pe voi!
Dacă nu se
întâmplă ceva extrem care să schimbe acest atac violent, concluzia
inevitabilă este americanizarea creştinismului de pe cinci continente,
insulel mărilor lumii şi a celor două calote polare.
Lumea este
pe cale să vadă una din experienţele cele mai demne de milă din paginile
istoriei creştine, creştinismul american devenind expresia mondială a
creştinismului!
Asta ar
putea fi catastrofa veacurilor!
Teama mea?
Acest tip de creştinism va fi atât de acceptat ca fiind expresia creştină...
încât alte tipuri de expresii ale credinţei, alte expresii ale Eclesiei vor
deveni subiecte ale persecuţiei. Vreau să spun că orice experimentare a
bisericii ce nu poartă semnul creştinismului american va fi considerată ca
fiind eretică şi ocultă. În cele din urmă vom fi la fel de hărţuiţi, vom avea
aceeaşi opoziţie, vom fi defăimaţi şi marginalizaţi... şi (aproape) la fel de persecutaţi
ca şi credincioşii ce au trăit în cele mai negre zile ale Evului Mediu.
Acele zile au fost întunecate pentru că era acceptată doar o expresie a
credinţei creştine şi a bisericii. Oamenii au trăit tirania unei singure
versiuni a bisericii. Orice altceva care purta emblema creştinismului era
dispreţuit, privit cu suspiciune şi blamat.
Fie ca ceva
să se schimbe, şi degrabă.
Dacă nu, fie
ca Dumnezeu să ridice oameni care să aibe atât viziunea bisericii şi
experienţei vieţii bisericii, cât şi a centralităţii lui Cristos, care să fie o
alternativă a acestei maşinării care înghite tot.
Astfel de
bărbaţi trebuie să aibe curajul şi capacitatea să facă faţă unei opoziţii
copleşitoare. Opoziţie din partea celor pentru care definiţia bisericii este
bănci aliniate în rânduri, un amvon, predica fără sfârşit, nişte oameni muţi
care nu funcţionează... plus evanghelismul fulger care se împiedică de lucruri
cum ar fi adevărata experienţă a vieţii bisericii.
Fie ca
aceşti oameni să-şi dea vieţile lor ca să vadă o expresie a Eclesiei care să
origineze de jos, din descoperirea făcută de către membri bisericii. Oameni
devotaţi indigenului şi organicului. Domnilor, dacă se ridică astfel de oameni,
aşteptaţi-vă la o furtună din partea creştinilor occidentali. Va fi cea mai
mare ameninţare posibilă la adresa creştinismului occidental/american/britanic.
Vom lupta împotriva voastră.
Pentru voi
va fi o problemă de viaţă şi de moarte. Veţi urma o expreise vie, indigenă a
trupului lui Cristos care este întru-totul a voastră? Sau vă veţi minuna peste
măsură de practicile noastre prefabricate, moarte, pe care le puteţi pur şi
simplu copia cu un minimum de efort şi responsabilitate? Este în balanţă
viitorul vieţii voastre creştine.
Creştinii
din toate naţiunile - inclusiv America - trebuie să stea împotriva valului
credinţei americanizate.
Dar cel mai
mare rău al creştinismului americanizat este următorul: după ce credinţa
creştină a fost americanizată va apărea o mentalitate mondială atât de
înrădăcinată, atât de înfumurată şi de jalnică, încât cineva, când va citi în
Noul Testament, nu va vedea decât creştinismul din zilele noastre.
Atunci, cu
adevărat, vom retrăi Evul Mediu.
Indiferent
că vor fi americani sau din alte naţiuni, piatra de încercare a credinţei
creştine se găseşte acum în mâinile celor ce se decid să fie radicali, dorind o
practică nouă, mai înaltă a credinţei creştine.