Americanizarea creştinismului > 2. A treia posibilitate


2. A treia posibilitate

Est-europeni, ascultaţi cu atenţie. Să nu uitaţi că imediat după holocaustul celui de-al doilea război mondial bisericile Europei de Vest mai aveau încă o a treia posibilitate. De fapt, oricine care citeşte această carte are o a treia posibilitate! Bisericile Europei de Vest puteau: (1) să părăsească practicile lipsite de viaţă, vechi de 400 de ani; (2) să respingă americanizarea bisericii vest-europene; (3) să se arunce în necunoscut şi să ajungă la o expresie a bisericii cu totul nouă, unică, locală, indigenă şi care se potriveşte cu cultura în care se manifestă!

Europa de Vest, n-ai făcut aşa!

Europa de Est, ce vei face?

Chiar acum cei care sunteţi nativi Europei de Est sunteţi îndreptaţi în exact aceeaşi direcţie în care a mers Europa de Vest după război. Dar nu uitaţi niciodată există o a treia posibilitate.

Numai voi veţi face alegerea.

Mă tem că unii dintre voi vor alege prima variantă. Plini de mânie faţă de americanizarea bisericii Est-europene şi respingând cea de-a treia variantă, veţi alege să rămâneţi aşa cum sunteţi!!!

TREBUIE SĂ VĂ SCHIMBAŢI

Dragi creştini ai Europei de Est, recunoaşteţi că bisericile voastre sunt lipsite de viaţă.

Primul pas este să recunoaşteţi şi să admiteţi completa lipsă de viaţă a serviciilor bisericilor voastre.

Felul în care vă întâlniţi duminica dimineaţa este plictisitor şi foarte neplăcut. Recunoaşteţi!

Acceptaţi. Acesta este primul pas. Bisericile voastre nu au nici o atracţie pentru cei din propria voastră ţară. Rămâneţi aşa cum sunteţi şi cei din neamul vostru vă vor ignora. Pe veci!

Continuaţi să aveţi neplăcutele voastre servicii de duminică dimineaţa şi veţi muri încet şi neobservaţi. Nimănui nu-i va păsa. Unde vor merge credincioşii atunci? Vor merge la biserica americanizată! Acum este o nouă eră în istoria creştinismului Europei de Est. Te schimbi sau mori. Poporul vostru, cei născuţi în ţara voastră se schimbă. Voi trebuie să vă schimbaţi sau veţi fi ignoraţi.

Acest timp nu aparţine acelora dintre voi care slujiţi sau care frecvenaţi bisericile tradiţionale. Felul în care voi vă întâlniţi şi-a pierdut de mult atracţia. Voi nu aparţineţi acestei vremuri. Sunteţi anacronici. Păstraţi modul vostru de întâlnire şi modul în care înţelegeţi biserica şi veţi muri!

Prima voastră posibilitate, de fapt, nu este deloc o şansă. Trebuie să vă schimbaţi!

Aceasta ne aduce la o a doua posibilitate: să fii americanizat. Priveşte împrejur. Se întâmplă în întreaga Europă de Est. A început deja şi în viaţa ta? Probabil! Au intrat banii şi metodele americane în viaţa ta şi în viaţa bisericii tale? În viaţa prietenilor tăi? A oraşului tău? A naţiunii tale?!

Chiar dacă refuzi să fii americanizat, tot vei fi americanizat. Când organizaţiile parabisericeşti americane sunt peste tot în Europa de Est, când voi sunteţi înconjurat de ele, când toate celelalte biserici din jur sunt americanizate... oamenii din biserica voastră vă vor părăsi.

Ei vor merge acolo unde lucrurile sunt noi, proaspete şi interesante!

Nu uitaţi, versiunea americană a creştinismului este interesantă. (Aceasta cu toate că unii dintre noi americanii considerăm că biserica americană ca fiind moartă. Pentru noi este şocant faptul că exportăm versiunea americană a creştinismului.)

Tinerilor voştri le place mai mult decât orice să fie americani. Pentru generaţia tânără, a fi american este cel mai atractiv lucru de pe acest pământ. Generaţia tânără va fi americanizată!

Nu subestimaţi niciodată puterea noastră de americanizare a creştinilor. Am reuşit deja să americanizăm biserica protestantă din America Latină, Africa şi Asia. Vă veţi uni cu noi sau nu veţi avea parte de anumite avantaje. Sau poate vă veţi trezi loviţi. S-ar putea chiar ca noi americanii să vă atacăm dacă refuzaţi să vă alăturaţi procesului de americanizare a credinţei creştine din ţara voastră.

Cealaltă posibilitate

Aveţi o a treia alternativă! Această alternativă constă în: (1) lepădaţi lucrurile lipsite de viaţă ale reformei, sfârşiţi cu practicile voastre, (2) refuzaţi să fiţi americanizaţi, (3) la urmă prezentaţi o expresie a Eclesiei mai bună decât orice americanii şi britanicii au... mai bună decât orice au văzut sau visat vreodată americanii.

Şi ce-ar putea fi aceasta?

Eclesia, în stilul primului secol.

Întoarceţi-vă la acea Eclesie extraordinară, glorioasă, plină de libertate, de participare şi de funcţionare.

Ea, Eclesia, este pentru poporul vostru mai atrăgătoare decât orice altceva pe pământ, chiar şi decât biserica americanizată.

Daţi-mi voie să introduc câţiva termeni noi: „organic”, „nativ ţării voastre”, „o expresie a bisericii care este o expresie a culturii voastre”, „biserica spontană şi indigenă”.

O expresie organică, indigenă şi spontană a bisericii! Priviţi cu atenţie aceste cuvinte.

Organic. Eu vorbesc despre o expresie a Eclesiei care este nativă naţiunii voastre, a românilor.

Descoperirea unei expresii a bisericii care să se potrivească cu cultura în mijlocul căreia aceasta s-a născut. Descoperită, nu importată.

Acesta este subiectul acestei cărţi.

Şi nu doar a acestei cărţi. Voi aveţi acum câteva cărţi care vă pot fi de ajutor dacă îndrăzniţi să alegeţi a treia posibilitate.

Aceste cărţi vă pot ajuta să nu fiţi americanizaţi! Dar mai mult de atât, ele sunt destinate să vă ajute să descoperiţi voi înşivă o expresie indigenă a Eclesiei din România.

În final, ceea ce avem de făcut este să începem de la început. Urmează ca, mai mult sau mai puţin, să ignorăm situaţia prezentă, sau poate să ne imaginăm că ea nu există! Urmează să privim această planetă ca având nevoie de biserici, cu toate că această lume are o mulţime de credincioşi, dar fără Eclesia.

Apoi, ceea ce va trebui să apară este o nouă specie de lucrători, plantatori de biserici care să ridice biserici ce sunt unice. Biserici care se potrivesc cu cultura în care se găsesc. Biserici în care credincioşii să descopere ei înşişi cum să fie ca „biserică” şi cum să fie „viaţa bisericii”.

Trebuie să vedem o nouă specie de plantatori de biserici, care plantează biserici organice, indigene. Bărbaţi care duc lucrurile până la capăt.

Aş vrea să vă spun o întâmplare ce a avut loc în Ungaria.



Persoane interesate