I. NECESITATEA UNUI AŞA STUDIU
Biblia
e "Cartea cărţilor". Ea este scrisă de mulţi autori şi aceştia de
diferite categorii: oameni învăţaţi şi oameni neînvăţaţi, împăraţi şi pescari,
strîngători de smochine şi ciobani, prooroci şi apostoli, legislatori şi
medici. Cartea aceasta, care are 66 cărţi împărţite în 1.189 capitole şi 31.173
versete, cu un total de vreo 773.746 cuvinte, am vrea să ştim dacă este
adevărată sau nu. Aceasta e o mare problemă a zilelor noastre. Azi omul nu e
gata să creadă tot ce i se spune. El vrea să cerceteze şi să se convingă.
Cartea
aceasta, care este denumită "Cuvîntul lui Dumnezeu", care poartă pe
paginile sale de peste 2.000 de ori expresia: "Domnul a zis" sau
"Aşa vorbeşte Domnul", am vrea să ştim dacă este adevărată.
Unii
spun că Biblia e o carte mitologică, că relatările ei sînt legende, că în
cuprinsul ei sînt o mulţime de contraziceri; deci, după părerea lor, Biblia nu
este adevărată.
Pentru
noi, Biblia este de o valoare deosebită, ca şi pentru toţi creştinii. Ea este
Cartea de temelie. Pe ea se fundamentează crezul nostru în Dumnezeu, în Cristos
Domnul şi în Duhul Sfînt. Ea este singurul nostru îndreptar de credinţă şi de
practică. Din învăţăturile ei izvorăsc virtuţile creştine şi frumoasa viaţă
curată, plină de pace şi bucurie. Noi nu acceptăm tradiţia, nu acceptăm
scrierile apocrife, ci doar Biblia, nimic în plus, nimic în minus.
Alţii,
care au mai multe cărţi de temelie, se pot bizui pe ele. Dar noi avem numai
Biblia şi dacă ea se dovedeşte neadevărată, aceasta înseamnă că toată credinţa
noastră este zadarnică, toată vieţuirea noastră în curăţie şi dragoste, toată
purtarea batjocurei din pricina lui Isus şi toate speranţele cu privire la
răsplătirea şi fericirea veşnică nu au nici un sens. Dacă Biblia nu este
adevărată, înseamnă că tot crezul nostru se prăbuşeşte, că tot edificiul
grandios al Creştinismului nu are temelie.
Astăzi,
cînd telescoape uriaşe observă galaxii îndepărtate şi fotografiază nebuloase
în formarea lor, cînd cu ajutorul spectrului se analizează elementele din care
este compusă o stea de la mii de ani lumină, cînd microscoape ionice cu măriri
de milioane de ori cercetează atomul şi particulele elementare, cînd pe baza
radioactivităţii se determină vîrsta formaţiilor geologice şi a pieselor
arheologice, astăzi în faţa atîtor metode de cercetare mai poate rămîne Biblia
în picioare?
Dacă
ea este numai o ticluire omenească, învelită în falsa afirmaţie că este o
descoperire dumnezeiască, autorii vrînd prin aceasta să ne ducă în rătăcire, să
fie ştiut că nu vrem să ne lăsăm păcăliţi. Scepticismul veacului nostru ne-a
învăţat să nu dăm crezare oricărei teorii, oricărei vorbe, ci să le cercetăm întîi.
De aceea nu îi credem nici pe cei ce susţin că Biblia nu este adevărată. Noi
vrem să ne convingem printr-o minuţioasă cercetare. Astfel o vom privi prin
lunetă şi o vom analiza prin microscop, o vom proba cu rigla de calcul şi pe
baza radiaţiei. Voi chema mai multe ramuri ale ştiinţei să depună mărturie dacă
Biblia este adevărată sau nu.
Cineva
îmi spunea odată cum fiind într-un grup, unul afirma sus şi tare că Biblia nu
este adevărată. Un altul îl întrerupse cu întrebarea: "Ascultă, ai citit
dta vreodată Biblia? Ai citit-o?" La aceasta, respectivul a răspuns
sincer: "Nu, n-am citit-o."
Gîndiţi-vă
că aş avea în faţa mea o farfurie cu mîncare şi fără să gust măcar o
linguriţă, eu vin şi afirm că nu este bună. Oare e valabilă afirmaţia mea? Pe
ce se întemeiază ea? Un om cinstit nu poate critica un lucru pînă ce nu îl
cunoaşte îndeaproape.
Studiul
acesta e necesar pentru credincioşii vremii noastre. Azi nu mai poţi zice că tu
crezi Biblia fiindcă preotul sau predicatorul ţi-a spus că e adevărată. Tu însuţi
trebuie să fii convins că e adevărată. Cînd alţii aud că tu citeşti Biblia, rîd
ironic şi-ţi zic: "Cum, mai citeşti Biblia? Se poate ca tu, om cu
pregătire, să crezi aşa ceva?" Ironia este o armă foarte ascuţită. Pentru
acei ce nu au cercetat, nu s-au convins ei personal de adevărul Bibliei, o aşa
lovitură a vrăjmaşului e gata să-i doboare. La început, iau Biblia de pe masă
ca să n-o vadă alţii, iar cu vremea nu mai citesc deloc în ea. E cu totul
altfel pentru unul care a probat-o şi ştie că e aur curat. Bijutierul nu se
sperie de părerea ţăranului cu privire la aur. Cu cît vei fi mai convins de
adevărul Bibliei, cu atît vei fi mai de neclintit în credinţa ta.
Studiul
acesta e necesar chiar şi pentru cei ce sînt pe deplin convinşi că Biblia e
adevărată, că este Cuvîntul lui Dumnezeu, ca să o citească mai mult, să o
iubească mai mult. Mulţi au neglijat-o în vremea din urmă. Au trecut zile şi
n-au citit-o. Nu au timp pentru ea şi nu le este foame de învăţăturile ei.
Cercetarea noastră va fi ca mirosul de friptură, care trezeşte foamea şi în cel
ce se părea că nu este flămînd; ca şi curăţirea unui diamant ce zăcea plin de
praf, dar acum nu te mai saturi a-l privi, cum reflectează cu multele sale
feţe, razele scînteietoare ale soarelui. O, cum aş vrea ca Duhul Domnului să
înlăture toată neglijenţa noastră faţă de Biblie!
Într-o
zi, un copilaş luă de pe o poliţă din casă o carte veche cu scoarţe tari şi se
jucă cu ea. Mamă-sa văzîndu-l, îl certă şi îi spuse că nu are voie să se joace
cu ea, fiindcă e Cartea lui Dumnezeu. Copilul o privi îndelung şi apoi zise
mamei: "Dacă e Cartea lui Dumnezeu, ar trebui s-o trimiteţi înapoi lui
Dumnezeu, că voi şi aşa nu mai citiţi din ea." Vai, în cîte familii de
credincioşi nu s-ar putea spune acelaş lucru! Noi cîntăm adeseori:
"Cartea
asta Dumnezeu ne-a dat.
Ea-i
izvorul fericirii,
Cînd
noaptea morţii va sosi,
Razele
ei vor străluci."
Da,
Dumnezeu ne-a dat-o, dar o folosim noi? Găsim în ea izvorul fericirii? În clipa
morţii oare ne vor străluci razele ei?
Apoi
studiul acesta e necesar pentru cei necredincioşi. Mulţi au ajuns să nu creadă
Biblia fiindcă aşa li s-a spus de alţii. Ei n-au cercetat, ci au luat de bun ce
li s-a spus. Dar nimeni n-ar vrea să fie înşelat, nici în lucrurile mici, dar
mai ales în cele mari, privitoare la viaţă, la fericire, la veşnicie. Acest
studiu i-ar putea ajuta să vadă adevărul. Ah, cum doresc aceasta! Port în
sufletul meu ruga ca Duhul Sfînt să dea fiecăruia multă lumină prin acest
studiu. Atunci timpul cheltuit de mine în pregătirea lui şi timpul cheltuit de
tine în citirea lui s-ar transforma într-un cîştig pe care nici o minte
omenească nu l-ar putea calcula, ci doar veşnicia îl va putea arăta.
Cunoaşterea adevărului, alipirea de adevăr şi trăirea în adevăr, duce la cel
mai mare cîştig pentru timp şi eternitate.