Capitolul
2
Când eşti cu adevărat un profet?
"Curiozitatea
omului scrutează trecutul şi viitorul".
T.S. Elliot
Adevăraţii
profeţi sunt cei din Biblie - ai lui Israel - care au vorbit mânaţi de Duhul
Sfânt.
Cum
au trecut ei încercarea
Cum să
ştim dacă un profet vorbeşte din partea lui sau din partea lui Dumnezeu -
întreabă Moise (Deuteronom 18:21).
Când ce
va spune un profet se va împlini (Deuteronom 18:22), acela este un profet
adevărat.
Dacă nu
era adevărat ceea ce profeţea, adică nu se întâmpla, era condamnat la moarte
prin lapidare (Deuteronom 13:1-11).
Unele
profeţii din Biblie se văd împlinindu-se sub ochii noştri.
Cucerirea
Israelului de către Nebucadneţar este dovedită astăzi prin săpăturile
arheologice din zona respectivă.
Unul din
profeţii care au profeţit cu preţul vieţii a fost Mica, pe vremea când Ahab l-a
invitat pe Iosafat la război împotriva sirienilor (1 Împăraţi 22:28). Ştim ce
s-a întâmplat în final. O săgeată trasă "la întâmplare" l-a lovit pe
Ahab şi el a murit, aşa cum a profeţit Mica.
Isaia a
profeţit pe o perioadă de 60 de ani (740-680 î.Cr.), timp în care s-au succedat
patru împăraţi. El a profeţit că Sanherib se va întoarce în ţara lui fără să
atace Ierusalimul (Isaia 37: 36-38). El a mai profeţit cu sute de ani înainte
invazia Iudeii şi cu 150 de ani înainte nimicirea Babilonului şi faptul că nu
va mai fi reclădit (Isaia 13:17-22). Babilonul era o cetate greu de cucerit, cu
ziduri de 45m înălţime şi late cât cinci care mergând alături, şi totuşi mezii
şi perşii au cucerit-o fără război - săpând un şanţ şi deviind cursul
Eufratului. Ei au intrat în cetate în timp ce împăratul Belşaţar dădea un ospăţ
desfrânaţilor (Isaia 21:1-10).
Cu 200
de ani înainte Isaia a profeţit că un împărat pe nume Cirus va porunci
reclădirea Ierusalimului şi a Templului (Ezra 1:1-11).