Capitolul 9
Führerul care vine!
"Duhul pe care-l văd poate este un
diavol şi diavolul are putere să ia formă plăcută".
Shakespeare - Hamlet
"Şi nu este de mirare, căci chiar
Satana se preface într-un înger de lumină".
2 Corinteni 11:14
Un
dictator este un om cu putere absolută, cu o mare putere asupra concetăţenilor
săi. Va apare el deodată, zicând: "S-o sfârşim cu acest regim democratic
demodat; eu sunt acum şeful vostru"? Nu, nu se va petrece aşa. Un dictator
nu impune legea lui unui popor de sus în josul scării, fără a provoca
reacţiuni. Tirania este rezultatul haosului care i-a favorizat ascensiunea la
puterea despotică. Dicţionarul defineşte dictatorul astfel: "Un om care ia
puterea ca urmare a unei crize". O societate în dificultate produce
atmosfera favorabilă pentru un dictator şi nu invers.
Istoria
a demonstrat că dictatorul, odată instalat ca "mare şef", nu este
capabil să găsească soluţii durabile la problemele ţării lui. Hitler, atins de
nebunia puterii, n-ar fi putut să-şi exercite puterea şi stăpânirea lui
zdrobitoare peste milioane de oameni, dacă timpul nu s-ar fi copt pentru el. În
anii ’30, poporul german ajunsese la disperare. Criza economică clătina bazele
industriei; existau milioane de şomeri. Hitler, cu geniul lui rău, cunoştea
starea de spirit a poporului german; văzându-se pe el salvatorul, eroul capabil
să-i conducă pe nemţi la glorie, cu condiţia ca ei să i se supună şi să-l
urmeze. El se credea mai presus decât ceilalţi muritori de rând. Prin urmare,
el s-a înconjurat de o ceată de indivizi suspecţi. Atât timp cât i-au fost de
folos, aceşti criminali şi sadici au făcut parte din anturajul lui imediat şi
l-au ajutat în exercitarea puterii.
La Roma
cezarii au introdus cultul universal al împăratului. Puterile lor dictatoriale
erau absolute. Un teolog scoţian a făcut o remarcă: "Ceea ce pare
extraordinar este că acest cult al împăratului n-a fost impus în imperiul roman
de sus în jos; el s-a dezvoltat de jos în sus". Urcarea la putere a lui Hitler
a fost rapidă. Cultul împăratului, dimpotrivă, s-a stabilit în mod progresiv.
El îşi are izvorul în recunoştinţa provinciilor pentru ceea ce făcuse Roma
pentru ele; când Roma lua în stăpânire o ţară şi îl detrona pe tiranul care o
condusese, ea instaura dreptatea romană.
Pax
Romana era diferită de tot ce cunoscuse lumea până atunci şi popoarele erau
adânc recunoscătoare faţă de împărat. Pentru popor nu era de ajuns să aprecieze
Roma, aceasta fiind ceva impersonal. Trebuia ca spiritul Romei să fie personificat.
Atunci s-au apucat să-l considere pe împăratul Romei ca o fiinţă divină.
Înainte să Se nască Mesia, a fost adorat cezarul. Primul templu ridicat
divinităţii împăratului a fost construit la Pergam în anul 29 î.Cr. - începuse
cultul cezarului.
Imperiul
fiind foarte întins, peste multe popoare şi limbi, trebuia un principiu
unificator. "Religia" putea juca acest rol, şi de aceea orice
cetăţean roman a fost obligat să ardă câteva boabe de tămâie pe altar, zicând:
"Cezar este Domnul". În aceste condiţii nu este de mirare că acest
cult al cezarului s-a lovit de frontul creştinismului. Când creştinii refuzau
să-l numească pe cezar Domnul lor, ei erau supuşi persecuţiilor inumane.
Terenul
dictaturii conţine multe seminţe rele: anarhia, destrăbălarea, decadenţa
morală, disperarea omenească şi cultul fals al eroilor. Demagogii de orice soi
ar fi, sunt şi ei produsul aceluiaşi teren.
Trăim
noi într-o eră liniştită şi senină când oamenii se bucură de un climat de
destindere? Întrebare ridicolă, nu-i aşa?
Procentul
crimelor creşte mai repede decât creşterea populaţiei. Crima se face acum pe o
scară mai largă, la nivelul popoarelor. Revoluţia şi mişcările revoluţionare
devin un mod de viaţă în această a doua jumătate a sec. XX.
Războaie,
mereu războaie. A existat oare vreodată o epocă în care potenţialul de
autodistrugere să fi fost aşa de mare ca în zilele noastre?
Explozia
demografică - creşterea populaţiei este o problemă tot atât de importantă ca şi
problema păcii. Un raport al ONU prevede că populaţia globului va atinge şapte
miliarde şi jumătate în anul 2000. Ţinând cont că în 1968 populaţia era de 3,4
miliarde, vedem că în 30 de ani populaţia globului se va dubla. Acest raport
mai spune că o mare fecunditate şi cursul creşterii ridicat al populaţiei contribuie
la poluare, la suprapopulaţie, la extinderea urbană şi la o mulţime de
tulburări psihologice în ţările dezvoltate. Ele aduc foametea, analfabetismul,
şomajul, mizeria şi o agitaţie ameninţătoare pentru bazele ordinii publice în
ţările în curs de dezvoltare.
Bolile
psihice s-au înmulţit mai ales în rândul tinerilor - de şapte ori mai mult faţă
de populaţia totală, ceea ce nu este normal.
Nu este
nevoie să fii o persoană religioasă ca să vezi ce se întâmplă în lume.
Anarhia
creşte în toate ţările. Normele de moralitate tradiţionale sunt lepădate şi
înlocuite cu un fel de hedonism etichetat "Noua calitate".
Ni se
vorbeşte de super-arme şi auzim ameninţarea liderilor atei ale unor mari puteri
care nu ezită să folosească aceste arme, dacă vor reuşi să supravieţuiască
propriei voinţe de cucerire.
Omenirea
va ajunge într-o aşa mare strâmtorare că va fi coaptă pentru a zeifica nu
importă pe care nou cezar care ar părea capabil să dea pacea şi unitatea.
Cine
este Führerul care va veni?
Timpurile
sunt coapte şi încă se mai coc pentru apariţia marelui dictator - Anticrist.
Biblia ne face un tablou foarte exact al acestui dictator în cartea Apocalipsa
(cap. 13:1-4). Este descris ca un om având o mare autoritate. În Apocalipsa
17:15 "curva" se raportează la sistemul religios legat de acest
dictator. Fiara care se ridică din mare va ieşi din haosul naţiunilor. Isaia
pomeneşte de marea tumultoasă a neamurilor păgâne (cap. 57:20,21).
Apocalipsa
13:2 - "Fiara semăna cu un leopard; avea labe ca de urs şi gură ca o gură
de leu".
Daniel
s-a servit de animale sălbatice pentru a descrie fiarele:
1)
Imperiul babilonean - leul
2)
Imperiul medo-persan - ursul
3)
Imperiul grec - leopardul
El spune
că cel de-al patrulea imperiu va sfâşia tot pământul.
Din
cultura imperiului roman se vor ridica 10 împăraţi plus un alt împărat care va
fi diferit de cei zece. Acesta va supune trei împăraţi. Când acest dictator
roman va veni, el va lua puterea asupra confederaţiei celor zece naţiuni. Şapte
împăraţi sau şefi se vor supune lui de bunăvoie, dar trei vor refuza s-o facă.
Apocalipsa
13:1 - cele "zece coarne" se referă la cele 10 naţiuni şi cele
"şapte capete" sunt cei şapte şefi care formează o coaliţie cu Anticristul.
Trăsăturile
de caracter ale lui Anticrist
Anticristul
va fi ca un leopard, ca un urs şi ca un leu. Leopardul reprezintă imperiul
grec. Alexandru Macedon era recunoscut pentru rapiditatea cu care cucerea şi
biruia pe vrăjmaşii lui. El era întreprinzător şi tare - semnul omenesc al
leopardului. Alexandru Macedon a fost un cuceritor mondial, care îşi conducea
armatele până la extremităţile lumii cunoscute atunci.
Ursul
reprezintă imperiul medo-persan, care a fost foarte puternic, ca şi animalul pe
care îl simbolizează.
Leul
reprezintă Babilonul, este regal. Babilonul a fost o monarhie elegantă.
Vestitele palate şi grădini suspendate erau considerate ca una din cele şapte
minuni ale lumii.
Viitorul
führer va fi foarte puternic, sigur de el şi orgolios. Apocalipsa 13:2 ne spune
că balaurul îi va da puterea sa şi scaunul său de domnie şi o mare putere. Cine
este balaurul? Revenim la Apocalipsa 12:9: "Şi balaurul cel mare, şarpele
cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost
aruncat pe pământ". El va putea face tot felul de minuni; iată de ce
credincioşii nu trebuie să se entuziasmeze când văd o minune. Poate că nu este
de la Dumnezeu. Şi Satan face minuni şi amăgeşte oamenii. Dar va fi un timp
când Satan va putea face tot felul de lucrări supranaturale prin intermediul
oamenilor. S-a spus că Satan va trimite pe acest om, capodopera lui, "cu
tot felul de minuni şi puteri mincinoase" (2 Tesaloniceni 2:9).
Balaurul
îi va da scaunul lui de domnie pe care l-a refuzat Domnul Isus Cristos (Luca
4:5-8) şi îl vor adora pe acel om cum este adorat Satan, prin forme de
idolatrie inimaginabile.
În toată
lumea înmulţirea cultelor mistice oculte şi chiar diabolice este aşa de
pronunţată că toţi încep să se întrebe ce se întâmplă. În unele oraşe din
America au loc "ceremonii religioase" prin care oamenii se închină
diavolului. Cultul lui Satan, care va fi întronat în timpul domniei universale
a lui Anticrist, va face ca vrăjitoriile de astăzi să pară ca nişte jocuri de
copii faţă de ale lui.
Apocalipsa
13:3 ne spune că fiara va primi o rană mortală la cap, rană care se va vindeca
miraculos.
În
Apocalipsa 13:14 apare proorocul mincinos (a doua fiară) care le zice oamenilor
să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie şi care trăia. Oricine ar fi
omul acesta, îşi va face o statuie a lui însuşi şi oamenii se vor închina lui
ca pe vremea lui Nebucadneţar. El se va deosebi de ceilalţi printr-o imitaţie
satanică a învierii (rana de la cap). El se va da pe faţă după Necazul cel
Mare.
Toată
lumea necredincioasă se va uimi de vindecarea lui şi mulţi îl vor urma (2
Tesaloniceni 2:7-12). Va avea o atracţie magnetică, va fi un bun şi puternic
orator. Va vorbi pentru pace şi unificare. Acesta este marele strigăt al lumii:
PACEA şi UNIFICAREA, şi el le va aduce o pace relativă, de aceea mulţi îl vor
urma (1 Tesaloniceni 5:1-3), dar va fi de scurtă durată şi mincinoasă, ca şi
Satan.
Anticristul
se va zeifica precum cezarii Romei. Va primi putere 42 de luni - o putere
absolută - Hitler, Stalin, Mao sunt ca un pension de fete pe lângă această
perioadă catastrofală.
Va huli
şi-i va prigoni pe creştini - pe Dumnezeul lor şi pe cei din ceruri. Se va
lupta împotriva celor care vor evangheliza omenirea (144.000 de evrei) în
Necazul cel mare. În vremea lui Anticrist nimeni nu va putea trăi fără acel
semn pe mână sau pe frunte (Apocalipsa 13:18). Deja s-au computerizat toate
băncile şi fiecare om de pe planetă are un număr. Electronica a câştigat teren
şi va ajuta şi ea la pregătirea căii apariţiei lui Anticrist.