Capitolul 7
Pericolul galben
"... râul cel mare, Eufrat. Şi apa
lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din
răsărit".
"Duhurile cele rele i-au strâns în
locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon"
Apocalipsa 16:12,16 – Ioan, cca anul 96 d.Cr.
Expresia
"împăraţii de la răsărit" se referă la o altă putere care trebuie să
se formeze chiar în timpul când Nordul - Rusia şi Sudul - Egiptul şi alianţa
africano-arabă - se pregătesc. Expresia greacă tradusă prin "Orient"
(Apocalipsa 16:12) este "anatolea hellon" care înseamnă
"răsăritul soarelui". Este vechea desemnare a raselor şi naţiunilor
orientale. Ioan descrie această mare hoardă de soldaţi strânşi la râul Eufrat
ca "împăraţii de la răsăritul soarelui" şi prezice mişcarea unei mari
armate orientale care trebuie să ia parte la un război în Orientul Mijlociu.
Eufratul
a jucat de-a lungul secolelor un mare rol în istoria militară. Este lung de
2900 km şi nu se poate trece cu piciorul decât în unele locuri şi în anumite
anotimpuri. Este lat de 300 mile metrice şi adânc de până la 3-10 m, câteodată
şi mai mult. Această indicaţie arată că puterea de care este vorba este
orientală. Pentru invazia următoare Dumnezeu va avea grijă să sece Eufratul
pentru a putea fi trecut. Ioan vorbeşte de eliberarea a patru îngeri decăzuţi
pe care Dumnezeu i-a păstrat în captivitate la acest fluviu (Apocalipsa 9:14-16).
Imediat după eliberarea lor, o armată fantastică iese din Eufrat, numărul
combatanţilor cavaleriei fiind de 200 de milioane (Apocalipsa 9:16). Cei patru
îngeri vor instiga această armată la război şi ei vor seca râul pentru a trece
peste bariera dintre răsărit şi apus. Această hoardă fantastică va distruge 1/3
din populaţia globului (Apocalipsa 9:18) prin foc, fum (poate poluarea aerului)
şi pucioasă (adică pământul scufundat).
Mulţi
savanţi care studiază Biblia gândesc că este o descriere a unui război atomic.
Această mare armată va fi mobilizată înainte de revenirea lui Mesia pe pământ.
Timp de
secole Asia a rămas înapoiată faţă de Occident în ce priveşte ştiinţa şi
tehnica. Japonia a fost prima naţiune din Asia care s-a lansat în curentul
ştiinţei moderne. Marina japoneză a făcut faţă în al II-lea război mondial -
campania din Africa şi Palestina. Ei ar fi putut să-i învingă cu siguranţă pe
englezi - adică acea parte din forţele lor care fusese reţinută de corpul din
Africa al mareşalului Romel. Dacă japonezii ar fi continuat, războiul s-ar fi
terminat altfel.
Amiralul
Yamamoto a modificat ordinele într-un fel inexplicabil. El a făcut să se
întoarcă detaşamentul special care se găsea în Oceanul Indian şi l-a dirijat
spre coasta apuseană a Statelor Unite. Credem că această decizie trebuie
atribuită providenţei divine. Intenţia acestui detaşament special a fost
interceptată de marina SUA prin radio şi a fost decodificată. Lupta care a avut
loc poate fi considerată ca o întorsătură a războiului. Cu un pumn de
bombardiere şi un detaşament special mult inferior ca număr, marina SUA i-a
înfrânt pe japonezi în lupta de la Marea Coralului. Japonia a mers din
înfrângere în înfrângere şi visurile ei de cucerire s-au destrămat.
Balaurul
se trezeşte - CHINA
Prin
luarea puterii de către comunişti în China, adevăratul uriaş se trezeşte.
Pe la
1860, Dr. Robinson prezicea: "Înainte de scurgerea unei jumătăţi de secol,
în providenţa lui Dumnezeu, se vor vedea revoluţii în spiritul oriental, de
care nimeni nu are nici cel mai mic presentiment".
În 1864,
Cuming prevedea că "Orientul va intra în mod necesar în era
industrializării şi va deveni mai târziu o mare nenorocire pentru civilizaţia
occidentală".
Cu toate
că China nu este prea dezvoltată în toate ramurile sau ca nivel de trai, totuşi
ea a făcut progrese remarcabile în domeniul armelor de război. Cu privire la
potenţialul militar şi intenţiile Chinei roşii, Victor Petrov a spus în 1967:
"China are toate condiţiile să devină o mare putere mondială. Dezvoltarea
Chinei comuniste este avansată şi va creşte. Cu sau fără ajutorul ruşilor, ea
avansează spre scopul ei de a atinge nivelul industrial al marilor puteri ale
lumii.
Ruptura
dintre China şi Rusia s-a făcut în interpretarea doctrinei comuniste. Chinezii
afirmă că lumea nu va putea fi cucerită decât prin forţa armelor şi prin
violenţă. Marea acuzaţie a Chinei roşii faţă de Rusia se exprimă prin cuvântul
comunist cel mai dispreţuitor: "revizionişti". Marxiştii n-au uitat
niciodată că violenţa va însoţi inevitabil prăbuşirea capitalismului. Mao Tse
Toung a rezumat astfel interpretarea acestui principiu: "Puterea politică
iese dintr-un proiect de tun... şi proiectul nu trebuie să cadă niciodată în
mâinile Partidului Comunist". Convinşi că lumea liberă nu poate fi răsturnată
decât printr-un război total, comuniştii chinezi, de-a lungul multor ani, au
consacrat 10% din bugetul lor militar pentru dezvoltarea armelor nucleare.
China s-a specializat în bombe H şi în rachete intercontinentale - zicea
Yehuda. Un recent documentar televizat despre China roşie, numit "Vocea
Balaurului", spunea că chinezii se laudă ei înşişi că ar putea mobiliza o
"armată populară" de 200 milioane de soldaţi. În lauda lor ei au dat
chiar cifra prezisă în Biblie. Coincidenţă?
Această
tactică a "valurilor de oameni" pare a fi la baza strategiei acestei
armate de 200 milioane de oameni care, conform profeţiilor, trebuie să invadeze
Orientul Mijlociu în bătălia de la Armaghedon.
Petrov
zicea: "Populaţia abundentă este o rezervă nelimitată de material omenesc
pentru o armată, care rămâne valabilă în era noastră de maşini şi automatizare.
China este una din marile puteri mondiale. Ea singură va avea puterea de a
distruge 1/3 din populaţia mondială, aşa cum a profeţit Ioan.