Graiul martirilor creştini din primele secole > Martirii celui de-al doilea val


Martirii celui de-al doilea val
Anul 85 d.Cr.

Cel de-al doilea val a fost pornit de împăratul Domiţian, prin anul 85 d.Cr. Acest împărat a fost un tiran crud şi sălbatic. El a persecutat nu numai pe creştini, ci şi pe alţi cetăţeni ai Romei.

Ca să-i poată condamna pe creştini, s-au născocit tot felul de acuze care de care mai năstruşnice. Se spuneau lucruri cu totul neîntemeiate, îi învinuiau că se ţin de turburări şi dezordini, că sunt rebeli, că sunt criminali, îşi ucid copii, că sunt canibali, mănâncă carnea copiilor lor. Acestea toate erau rostite în sălile de jude­cată, apoi erau, fluturate în popor spre a aţâţa opinia publică împotriva lor.

Dacă foametea, ciuma, grindina sau vreun cutremur de pământ lovea una din provinciile imperiului, toate aceste obişnuite calamităţi se spunea că sunt trimise de zei, spre a pedepsi pe creştini.

Prigoanele au înmulţit numărul informatorilor. Din dorinţa de câştig mârşav, unii depuneau mărturii false, făcând ca mulţi nevinovaţi să devină victime.

Când creştinii erau aduşi în faţa magistraţilor, li se cerea să jure pe împăratul, iar dacă refuzau, se pro­nunţa osânda de condamnare la moarte. Dacă mărturi­seau că ei sunt creştini, sentinţa era aceeaşi. Torturile care se aplicau, erau variate: biciuirea, desfacerea în­cheieturilor, arderea, uciderea cu pietre, spânzurarea şi aruncarea la fiare. Unii erau trântiţi din locuri înalte să cadă în cap, iar alţii erau aruncaţi în coarnele taurilor sălbatici. După ce mureau în aceste cruzimi, nu se îngăduia cunoscuţilor sau familiei nici măcar să-i înmormânteze. Iată câţiva care au murit în timpul acestei persecuţii:

Dionisie Areopagitul

Dionisie a fost la Atena când apostolul Pavel a predicat în Areopag. Cu acea ocazie el s-a convertit. El a fost educat în toată literatura Greciei. El a călătorit în Egipt spre a studia astronomia şi a făcut observaţii deosebite cu prilejul unei eclipse de soare, ce a avut loc în acel timp. Întorcându-se la Atena, a fost onorat de popor şi nu după mult timp a fost ales senator al acelei cetăţi celebre.

După ce s-a convertit prin Evanghelia predicată de Pavel, el s-a schimbat dintr-un mândru senator, într-un umil slujitor al lui Cristos. Chiar şi în timp ce trăia în întunericul idolatriei, el a căutat să fie drept cu toţi oamenii; iar acum după convertire, sfinţenia şi puritatea manierelor alese ce le avea, l-au recomandat creştinilor să-l aleagă ca prezbiter al bisericii din Atena. El şi-a împlinit slujba aceasta până în al doilea an al persecuţiei lui Domiţian. Cineva l-a denunţat atunci şi curând a primit coroana de martir, tăindu-i-se capul cu sabia.

Tot sub împăratul Domiţian a fost martirizat şi Simion, păstorul bisericii din Ierusalim. El a fost răstignit pe cruce. La fel Flavia, fiica unui senator roman, a fost exilată în Pont. Nicomede a fost un creştin care s-a distins la Roma, făcând mari eforturi spre a servi pe cei întristaţi. El a ajutat şi mângâiat pe cei săraci, a vizitat pe cei în­chişi, a întărit pe cei şovăielnici şi a susţinut pe cei credincioşi. Pentru aceasta, el a fost denunţat ca creştin, şi fiind condamnat, a fost biciuit până ce a murit. De asemenea Protasius şi Gervasius au fost martirizaţi la Milano.

Cam în această vreme, la Efes, Timotei a fost prins de mulţimea ce mergea într-o procesiune idolatră şi l-au bătut cu nuiele până l-au zdrobit de tot. La două zile după aceasta, el moare din pricina vânătăilor.

<<< Cuprins

Persoane interesate